Prima mentiune documentara a acestei asezari se face în anul 1514 , când domnitorul Bogdan Voievod cumpara satul si îl doneaza manastirii Voronet.În Uricul lui Vogdan Voievod din anul 1514 se consemneaza acest fapt cu precizarea ca , la data cumpararii, teritoriul forma numai un complex de paduri ce se extindeau de-a lungul râului Moldova, abia mai târziu au trecut familii peste râu, unde si-au ales teren pentru locuinte.In anul 1786, când se face planul de organizare a parohiilor din Bucovina, satul este înscris oficial cu denumirea deCapu Cîmpului, având 47 de familii, aproximativ 200 de oameni si un preot.In lucrarea * Bucovina* aparuta în anul 1875, satul Capu Cîmpului este mentionat apartinând tinutului Sucevei, cu statut de comuna si o populatie de 1100 locuitori.Capu Cîmpului a fost pâna la ultima reorganizare administrativ teritoriala , comuna de sine statatoare, apartinând raionului Gura Humorului, regiunea Suceava. Din anul 1968 si-a pierdut statutul de comuna, fiind inclusa ca sat compoment al comunei Valea Moldovei.In urma rezultatelor referendumului organizat în anul 2002, prin Legea nr 472/2003 s-a reînfiintat fosta comuna Capu Cîmpului, prin reorganizarea comunei Valea Moldovei.Comuna Capu Cîmpului este situata în partea central-sudica a judetului Suceava. Teritoriul ei se învecineaza la vest cu teritoriul orasului Gura Humorului, la nord cu teritoriul comunelor: Paltinoasa, Dragoiesti, la sud cu teritoriul comunei Valea Moldovei.Relieful este destul de fragmentat, cu forme de relief cum sunt:Culmi muntoase( Obcina Larga), dealuri(Dealul Runcului si Dealul Vacariei), apoi creste, terase si vai. Altitudinea medie a reliefului este de 650 m, înaltimile cele mai mari se gasesc în partea de nord-vest a teritoriului, atingând valori de 826 m în Obcina Larga.Din punct de vedere geografic, comuna Capu Cîmpului este un sat de terasa, la contactul cu lunca, fiind situat la exteriorul zonei deluroase spre culuarul Moldovei. Satul fiind asezat pe partea dreapta al culuarului Moldovei, parte ce se termina brusc în nord vestul satului, în locul în care râul Moldova intra direct în contact cu dealurile piemontane din estul obcinei Voronet, deci într-adevar un capat de câmp.Caracteristicile hidro-geografice ale zonei au favorizat formarea unor soluri profunde, prielnice vegetatiei forestiere si anumitor culturi agricole.Cele mai raspândite tipuri de soluri sunt: solurile argilo-iluviale care ocupa circa 85% din teritoriu, solurile brune-acide reprezentând 7% iar restul de 8% Îl reprezinta solurile aluvionare, putin profunde, specifice zonei de lunca.Textura solului este lutoasa la suprafata si argiloasa în adâncime.Suprafata agricola este de 939 ha din care: 630 ha teren arabil, 270 ha pasuni, 34 ha fânete, 5 ha livezi.Culturile care se preteaza la aceste tipuri de soluri sunt: cartoful, porumbul si plantele furajere.Padurile ocupa suprafata de 4388 ha, din care 136 ha sunt în proprietate privata. Formatiunile forestiere cele mai raspândite sunt: amestecurile de rasinoase( molid, brad) cu fag, padurile de rasinoase pure(molid, brad, larice, pin) Si fagetele pure montane.Râul Moldova limiteaza teritoriul comunei de teritoriul comunelor învecinate: Paltinoasa si Dragoiesti, formând o lunca în lungime de 6 km.Parâurile: Isachea, Balcoaia, Mamuca strabat teritoriul comunei si sunt afluentii raului Moldova.La nivelul comunei exista multe gospodarii care îndeplinesc conditiile cerute pentru a functiona ca pensiuni, înscriindu-se astfel în sistemul agroturismului montan, solicitantii obtinând consultanta la nivel local , de la consilierul în probleme de agroturism montan.Cadrul natural atractiv, apropierea de manastirea Slatina, existenta Schitului *Poiana Arsitei *,a exemplarului Tisa cu o vechime de aproximativ 400 de ani, considerat monument al naturii, ofera un potential turistic deosebit.Teritoriul comunei este strabatut în cea mai mare parte de drumuri pietruite, întretinerea acestor drumuri se realizeaza din fondurile de la bugetul local, în limita disponibilului. Lucrari de asfaltare a drumurilor din comuna s-au realizat în anul 1987 pe o distanta de 1,5 km.In urma inundatiilor din luna august, anul 2002, podul peste râul Molodova a fost rupt de ape, lucrari de consolidare s-au efectuat în anul 2003 , urmând ca în anul 2004 reconstructia sa fie finalizataSe afla în constructie ce-a dea doua biserica din comuna, iar biserica din centrul satului a fost dotata cu centrala termica.In anul 2002 s-au efectuat lucrari de reparatii si amenajare la dispensarul uman.De asemenea cele doua scoli generale au fost renovate si dotate cu mobilier si calculatoare.Unul din avantajele zonei montane este si flora spontana care ar putea fi valorificata prin recoltarea fructelor de padure(zmeura, fragi, mure), ciuperci, plante medicinale.O sursa importanta de venit , care ar putea fi exploatata de investitori, este masa lemnoasa, având în vedere faptul ca locuitorii au în proprietate privata suprafata de 136 ha padure.Valorificarea pietrisului din albia râului Moldova ar putea constitui o sursa de venit pentru eventuali investitori.Crescatorii de animale din comuna nu-si pot valorifica pe plan local productia de carne, lapte, ceea ce necesita înfiintarea unor sectii de prelucrare a materiei prime în subproduse.Infiintarea unor centre de colectare, prelucrare, industrializare si comercializare a lânii, ar veni în sprijinul crescatorilor de ovine.

 

Back